sau cât de importantă este aparatura pentru un fotograf de nuntă
ÎN INTRODUCERE
Prezentul articol detaliază o întâmplare adevărată și atrage atenția asupra celebrei retorici a celui mai bun aparat foto. Însă, mai cu seama chestionează cât de importantă este aparatura în cadrul fotografiei de nuntă și de evenimente în genere.
Întâlnim tot mai des formulări de tipul: “ce echipamente foto folosiți pentru o nuntă”? Întrebarea în sine pare nevinovată, mai ales dacă este ridicată de persoane care vin din exteriorul zonei de fotografie profesională. Întrebarea, venită dinspre direcția consumatorilor, a viitorilor miri, poate masca însă o situație problematică.
Ce am vrut să spun cu asta: neștiind să evalueze corespunzător competențele unui fotograf, o lista de aparaturi foto scumpe, poate părea la prima vedere, un “certificat nescris de garanție”. Garanție neloială, aș spune eu, pentru că în practică, lucrurile nu stau chiar așa.
Fotograful de nuntă cu aparat scump
Sezonul trecut, am partipat la o nuntă, în care mirii îmi erau apropiați, vechi colegi de facultate. Au avut o rugăminte offtopic: fratele mirelui (fiind și el fotograf la început de carieră) să mă asiste, în calitate de fotograf secund.
Știindu-mi poziția rigidă, cu privire la [al doilea fotograf la nuntă], ce nu face parte din echipa noastră stabilă (am detaliat o întâmplare ce era sa se termine dezastros în acest articol: „Un fotograf era să ruineze o nuntă„, mi-au dat asigurări că voi avea mâna liberă cu fotograful “de familie”. Acesta va ține cont de indicațiile mele și îl pot oricând opri.
Cum nu am dorit să mă pun în calea artei, știind cât de greu este pentru un începător să capete experiența unor nunți autentice și să își construiască un portofoliu, am acceptat.
# Ziua nunții și cum s-a desfășurat evenimentul
Tipul, adus de către foștii mei amici a fost chiar ok. În cadrul pregătirilor, la ceremonia religioasă, cât și în cadrul [ședinței foto din ziua nunții] s-a comportat decent, nu a interferat nicidecum cu cadrele mele (nu mi-a intrat în cadru, nu mi-a stricat momentele sau compozițiile).
Nici nu pot afirma că m-a ajutat, deoarece rolul principal al unui fotograf secund, este se preia din sarcini. În cazul unui eveniment mai complex să se deplaseze fie la mire acasă (dacă sunt distanțe mari între domicilii), să lucreze cu grupul în cazul în care fotograful principal este prins cu perechea de miri etc.
Practic, fotograful debutant replica fix aceleași cadre cu cele ale mele.
# a urmat critica…
La restaurant, după primirea invitațiilor și momentul de debut “valsul mirilor” am avut parte de câteva clipe de respiro și la masă ne-am pus pe discuții despre una, despre alta, ca de la fotograf la fotograf.
Critică, culmea, nu a pornit din direcția mea. Noul meu coleg, a început să îmi tină predici, despre main featururile aparaturilor sale, câți megapixeli are aparatul și ce poate să facă diferit față de al meu.
Tot incercam să îi expun faptul că manierea mea personală de lucru este diferită, din acea cauza merg doar pe un anumit brand de aparat foto. Un aparat foto care să fie fidel în culoare și textură. Aleg culoarea în detrimentul rigidității, preferința mea tinde către o imagine poetică, imagine ce poate încapsula sentiment în detrimentul unui imagini “sharp-metalice”.. În zadar însă discuția…
Conversația s-a dus atât de abrupt încât, a început să ia în discuție portofoliul meu, explicându-mi în baza diferitelor teorii culese din zona TikTok-ului, diferite incadraturi, linii diagonale pe care le puteam face mai bine.
Cum nu am dorit să mă pun contra noii generații, l-am afirmat în toate și mi-am văzut de eveniment.
# aparatura foto
Noul meu “coleg de ocazie” avea o investiție serioasă făcută în echipamente. Două body-uri mirrorless de ultima generație alături obiective sharp de primă mâna.
Cu toate că erau de la producători diferiți, echivalentul financiar era similar cu cel al meu, însă tipul, așa cum am menționat mai sus, nu intrase de multă vreme pe făgașul fotografiei.
# rezultatele
Spre finalul evenimentului a mai venit o rugăminte fulger din partea mirilor: dacă pot edita și câteva cadre ale “colegului”. El fiind la început, nu stăpânește pe deplin aceată tehnică. Am primit cadrele pe un stick de memorie.
DEZASTRU: a doua zi, când am început back-up materialelor, am rămas înmărmurit. Foarte multe cadre ale fotografului erau greșite: încadratura tăia de multe ori din fizionomia personajelor. Restul, acele câteva cadre cât de cât încadrate la limita, erau seci, nu trasmiteau nimic. Lumina peste tot la fel, lipsa umbrelor, o platitudine generală. Nu am avut ce să fac cu ele, câteva cadre din valsul mirlor și de la tort le-am folosit în selecția finală, fotografiind dintr-un unghi diferit față de mine.
DISCLAMER: Menționez că nu doresc să postez fotografiile cu pricina deoarece nu este vorba de un articol de tipul „care împinge pe care”. Și, de departe, cel mai important aspect, vorbim despre nunta unor persoane! Fotografiile sunt un subiect delicat iar dacă sunt prezentate sub formă unui portofoliu, trebuiesc expuse într-o ipostază pozitivă și nu invers.
CONCLUZII
Nu aparatura de ultimă generație este factorul decisiv în fotografia de nuntă. Tehnica trebuie să meargă mâna în mâna cu experiența persoanală a fotografului. Un fotograf trebuie să fie capabil să “domine tehnica” în propiul său avantaj pentru a ajunge la un rezultat.
Fotografia este gândită de fotograf și realizată prin echipament. Iată cum avem definit aparatul foto ca o extensie a fotografului și nu invers.
Echipamentul este vital, însă până într-un punct. Liminta tehnicii este dictată de experiență fotografului.
Și să nu uităm: creativatea și arta se naște în momentul în care regurile sunt încălcate.
Scrie un comentariu: